Contact Y Messenger

Persoane interesate

duminică, 15 februarie 2009

Rugaciunea

Un element cheie al vietii musulmanului il constituie rugaciunea obligatorie. Aceste rugaciuni sunt efectuate de cinci ori in fiecare zi si il conecteaza in mod direct pe cel care se roaga cu Dumnezeu. Aceasta legatura foarte personala cu Creatorul asigura dependenta totala, incredere si dragoste nemarginita, producand pace si armonie interioara.


Profetul Muhammed (pacea sa fie asupra sa !) a spus : „Cu adevarat, acela dintre voi care se roaga, vorbeste in intimitate cu Domnul sau.”


Rugaciunile se fac la rasaritul Soarelui, la miezul zilei, dupa-amiaza, seara si dupa caderea noptii, reamintindu-ne de Unicul Dumnezeu pe tot parcursul zilei. Aceste rugaciuni regulate previn si savarsirea de fapte rele, oferindu-ne oportunitatea de a ne cere iertare lui Dumnezeu pentru greselile facute.


Odinioara Profetul si-a intrebat companionii : „Credeti ca daca ar exista un rau care ar curge prin fata casei voastre si daca v-ati inbaia de cinci ori pe zi ar mai ramane pe corpul vostru vreo urma de murdarie ?” Oamenii au raspuns negativ. Vazand aceasta, Profetul a adaugat : „Asa se intampla cu cele cinci rugaciuni zilnice, in timpul carora Dumnezeu va spala voua pacatele.


Vinerea este ziua de adunare a musulmanilor. Rugaciunea de la miezul acestei zile este diferita de celelalte, ea incluzand si o predica. Celelalte rugaciuni sunt relativ simple, incluzand recitarea unor versete din Coran si luand doar cateva minute.

marți, 10 februarie 2009

Dania obligatorie


Unul din principiile importante ale Islamului este cel conform caruia totul II apartine lui Dumnezeu, ceea ce inseamna ca omul detine orice forma de avere numai cu titlu administrativ. Dania obligatorie sau zakat semnifica, prin urmare, atat „purificare”, cat si „dezvoltare”, „progres”. Averile noastre sunt curatite prin gestul de a pune deoparte o parte pentru cei nevoiasi, in general pentru comunitate. Asemenea altoirii vitei de vie, aceasta reducere a valorii va fi insotita de mediu social echilibrat, ceea ce va favoriza o noua sporire a sa.


Fiecare musulmani isi calculeaza in mod individual zakat-ul. Aceasta inseamna plata anuala a unui procent de 2,5% din valoarea totala a activului detinut, din care se deduc anumite plati pentru nevoile personale de baza. Zakat-ul este un concept unic, comparabil cu alte forme de danie in ceea ce priveste redistribuirea avutiei in cadrul societatii; in masura in care este aplicat in mod corect, elimina efectiv gradul de saracie al populatiei.

Dumnezeu a pus un mare accent pe satisfacerea nevoilor sociale, spunandu-ne in Nobilul Coran :


Cei care daruiesc din bunurile lor [milostenie] noaptea si ziua, in taina si fatis, au rasplata lor de la Domnul lor si ei nu au a se teme si nici nu vor fi ei mahniti (2 : 274)


Se asteapta, astfel, de la fiecare musulman oferirea acestei danii obligatorii, caritatea in Islam putand lua, insa, multiple forme. Profetul Muhammed a spus, „Chiar si intampinarea fratelui tau cu fata luminoasa, inseamna caritate”. Si a spus, in continuare, ca atunci cand cineva nu are nimic de oferit, poate sa stea departe de Satana, acest gest al sau desemnand tot o fapta de caritate.

sâmbătă, 7 februarie 2009

Pelerinajul la Mekka

Un alt pilon de baza al Islamului, Pelerinajul la Mekka (in limba araba Hajj) este obligatoriu o singura data in viata pentru aceia care sunt apti din punct de vedere fizic si dispun de resursele financiare necesare. Peste patru milioane de oameni, din toate colturile lumii, efectueaza an de an Hajj-ul, transformandu-l in cea mai mare adunare de pe Glob pusa in slujba pacii. Hajj-ul furnizeaza oamenilor apartinand unor natiuni foarte diverse oportunitatea unica de a se intalni unii cu ceilalti.


Pelerinajul anual incepe in cea de-a douasprezecea luna a calendarului islamic. Acesta fiind un calendar lunar, in decursul vietii unui om, Hajj-ul are loc in toate anotimpurile.

Pelerinii intra intr-o stare de sacralitate in care cearta si lupta, taierea unei plante si ranirea chiar si a unei musculite sunt interzise. Se poarta o imbracaminte simpla care inlatura orice diferenta de clasa sociala si cultura, astfel incat cu totii stau egali in fata lui Dumnezeu.


Ritualurile Pelerinajului isi au originea in timpul lui Avraam si a familiei sale si includ atat vizitarea Ka’abei, cat si deplasarea comuna pe platoul accidentat de la ’Arafat, o zona larga de expansiune desertica situata in afara Mekkai. In acest loc pelerinii se roaga lui Dumnezeu pentru iertare, scena fiind adesea considerata a fi un preambul la Ziua Judecatii. Hajj-ul ofera musulmanilor o sansa unica de a reflecta asupra propriilor vieti, de a se apropia si mai mult de Dumnezeu, intorcandu-se reinnoiti acasa, langa familiile lor.


Finalul Hajj-ului este marcat printr-o sarbatoare a sacrificiului, Eid al Adha, ocazie cu care pelerinii sacrifica o oaie, camila, vaca sau capra, prin aceasta comemorand starea lui Avraam, cel pregatit sa-si sacrifice propriul fiu. Carnea animalelor sacrificata este oferita celor nevoiasi. Musulmanii de pe toate meridianele Globului sarbatoresc aceasta zi in rugaciune, sacrificand animale si facand schimb de cadouri.

vineri, 6 februarie 2009

Postul


Postul in luna Ramadan reprezinta o activitate esentiala pentru orice musulman si unul dintre pilonii de baza ai Islamului. Musulmanii postesc de la rasaritul si pana la apusul Soarelui, abtinandu-se de la orice fel de mancare si de la baut, precum si de la orice comportament nepotrivit.

Toti aceia care sunt bolnavi, in varsta sau calatoresc, femeile insarcinate, cele aflate in perioada de alaptare au voie sa-si intrerupa postul, revenindu-le obligatia sa recupereze in cursul anului zilele pierdute. Copiii incep sa tina post de la varsta pubertatii (ca si in cazul rugaciunii), existand insa si unii care doresc sa inceapa mai devreme.

Dumnezeu ne spune in Nobilul Coran :

O, voi cei care credeti, v-a fost statornicit voua Postul [As-Siyam], asa cum le-a fost prescris si celor dinaintea voastra. Poate ca veti fi cu frica ! (2 : 183)

Postul nu este benefic doar pentru sanatatea omului, ci cu adevarat inseamna simpatizarea cu aceia care au fost mai putin favorizati. In orice caz, semnificatia principala a postului este aceea de purificare interioara, de autoconstrangere. Abtinandu-se de la confortul acestei lumi, chiar si pentru o perioada scurta de timp, persoana care posteste se poate concentra mai bine asupra scopului sau in aceasta viata, cu temere fata de Dumnezeu.

Ramadanul reprezinta o perioada de timp speciala pentru musulmanii de pretutindeni; un timp al reflectiei si al unei mai bune spiritualitati. Sfarsitul sau este sarbatorit prin ceea ce se numeste Eid al Fitr. In aceasta zi a bucuriei musulmanii se roaga si isi fac unii celorlalti cadouri.

joi, 5 februarie 2009

Varstnicii, moartea si Viata de Apoi


Musulmanii, prin credinta, sunt asteptati sa respecte si sa poarte de grija varstnicilor. Prin urmare, in familiile musulmanilor, cu mare usurinta cineva poate sa afle la un loc copii, parinti, bunici si, uneori chiar strabunici. Toti acestia locuiesc impreuna sub un singur acoperis mare.



In Islam, grija fata de parinti reprezinta o obligatie care urmeaza ca importanta imediat dupa cea mai importanta, aceea de a-L adora pe Unicul Dumnezeu. Iata de ce, se considera ca fiind demna de dispret atitudinea acelora care devin iritati din cauza nevredniciei la care ajung cei mai in varsta, fara voia lor.

Dumnezeu ne spune in Nobilul Coran :

Si Domnul tau a oranduit sa nu-L adorati decat pe El si sa va purtati frumos cu parintii vostri, iar daca batranetile ii ajung pe unul dintre ei sau pe amandoi langa tine, nu le ziceti lor Of ! si nu-i certa pe ei, ci spune-le lor vorbe cuviincioase.

Si din indurare coboara pentru ei aripa smereniei si indurarii si spune : Doamne, fii indurator cu ei, caci ei m-au crescut [cand am fost] mic ! (17 : 23-24)


Cand un musulman moare, el sau ea, este spalat in mod normal de unul dintre membrii familiei, inveliti intr-o bucata de panza curata de culoare alba si ingropat de regula in aceeasi zi, dupa rostirea unor rugaciuni.

Musulmanii mai cred ca aceasta viata este un test pentru Viata de dupa moarte. Dumnezeu ne spune in Nobilul Coran :

Fiecare suflet va gusta moartea, desigur voi veti primi [intreaga] voastra rasplata in Ziua Invierii ! Cel care va fi indepartat de Foc si adus in Rai va fi izbanditor. Viata aceasta nu este decat placere amagitoare . (3 : 185)