Pelerinajul la Mekka

Un alt pilon de baza al Islamului, Pelerinajul la Mekka (in limba araba Hajj) este obligatoriu o singura data in viata pentru aceia care sunt apti din punct de vedere fizic si dispun de resursele financiare necesare. Peste patru milioane de oameni, din toate colturile lumii, efectueaza an de an Hajj-ul, transformandu-l in cea mai mare adunare de pe Glob pusa in slujba pacii. Hajj-ul furnizeaza oamenilor apartinand unor natiuni foarte diverse oportunitatea unica de a se intalni unii cu ceilalti.

Pelerinajul anual incepe in cea de-a douasprezecea luna a calendarului islamic. Acesta fiind un calendar lunar, in decursul vietii unui om, Hajj-ul are loc in toate anotimpurile.

Pelerinii intra intr-o stare de sacralitate in care cearta si lupta, taierea unei plante si ranirea chiar si a unei musculite sunt interzise. Se poarta o imbracaminte simpla care inlatura orice diferenta de clasa sociala si cultura, astfel incat cu totii stau egali in fata lui Dumnezeu.

Ritualurile Pelerinajului isi au originea in timpul lui Avraam si a familiei sale si includ atat vizitarea Ka’abei, cat si deplasarea comuna pe platoul accidentat de la ’Arafat, o zona larga de expansiune desertica situata in afara Mekkai. In acest loc pelerinii se roaga lui Dumnezeu pentru iertare, scena fiind adesea considerata a fi un preambul la Ziua Judecatii. Hajj-ul ofera musulmanilor o sansa unica de a reflecta asupra propriilor vieti, de a se apropia si mai mult de Dumnezeu, intorcandu-se reinnoiti acasa, langa familiile lor.

Finalul Hajj-ului este marcat printr-o sarbatoare a sacrificiului, Eid al Adha, ocazie cu care pelerinii sacrifica o oaie, camila, vaca sau capra, prin aceasta comemorand starea lui Avraam, cel pregatit sa-si sacrifice propriul fiu. Carnea animalelor sacrificata este oferita celor nevoiasi. Musulmanii de pe toate meridianele Globului sarbatoresc aceasta zi in rugaciune, sacrificand animale si facand schimb de cadouri.